O cauza putin cunoscuta despre Burnout
În 1957, profesorul de psihologie de la Universitatea din McGill, Donald Hebb, a plătit niste studenti să stea intinsi intr-un pat într-o cameră de dimensiunea unui mic dormitor, zi și noapte. Purtau ochelari cu căptușeală, mănuși de bumbac și o pernă în formă de U în jurul capului lor, pentru a minimiza sunetele.
Subiecții intenționau să studieze. În schimb, ei au devenit agitați, distrași și iritabili. Aproape toți au raportat o incapacitate de a gândi clar pentru o perioadă de timp. Un participant a explicat că “ceva mi-a smuls mintea din capul meu”. Într-adevăr, performanța subiecților la testele cognitive simple a fost mai slabă decât cea a unui grup de control.
Hebb intentiona sa mentina experimental pentru o perioada de 6 saptamani, insa nu a durat mai mult de o saptamana.
Plictiseala susținută, găsită de Hebb in studiu, este daunatoare pentru noi. Psihologia modernă este de acord: când suntem plictisiți, sumarizează un studiu recent, judecata noastră, planificarea orientată spre scopuri, evaluarea riscurilor, concentrarea și controlul asupra emoțiilor noastre suferă.
Din fericire, în zilele noastre avem multe de făcut pentru a ne ține în activi. Sau nu? Americanii lucrează mai mult decât oricând comparand cu ultimul secol: 36% dintre milenienieni spun că stresul lor a crescut în ultimul an și mai mult de jumătate au stat treji macar o noapte în ultima lună, datorat stresului.
Cu toate acestea, mulți dintre noi sunt, plictisiți. Iar Gallup a constatat că doar 29% din milenieni sunt implicati in munca lor depusa la job.
Cum putem fi atât plictisiți, cât și stresați?
Se pare că plictiseala și epuizarea sunt corelate. Vedem că burnout este rezultatul la ceva ce este prea mult, in timp ce plictiseala, apare ca urmare a faptului că facem prea puțin. Plictiseala provine din sarcini uniforme, repetitive. Indiferent la câte e-mailuri trebuie să răspundem, ne vom plictisi dacă toate sarcinile noastre le vor simți similare.
Creșterea sectorului cunoașterii ar trebui să taie teoretic plictiseala. Dar poate că doar ce a fost a schimbat mediul de monotonie de la mașinile grele la tehnologia digitală. Sociologul Orrin Klapp a susținut că societatea noastră de informare a devenit plictisitoare “în ciuda ei înșiși”: inundarea informației a compromis sensul, în timp ce redundanța și zgomotul au înlocuit rezonanța și varietatea. Oricine a lucrat în mass-media online sau în programul Excel poate atesta acest lucru.
Ne obișnuiam cu sarcinile de înaltă intensitate, dar previzibile, ale forței de muncă moderne. Deoarece stimulii nu se schimbă, nu mai suntem stimulați. Consecința este dublă: în primul rând, reprezinta un fel de tortură a picaturii chinezești, fiecare lucru identic devine din ce în ce mai dureros. Iar in apărare, devenim din ce in ce mai neimplicați.
În al doilea rând, munca se simte tot mai grea. Studenții care s-au plictisit ai lui Hebb au declarat că “a fost nevoie de prea mult efort să se concentreze”, astfel încât ei și-au lasat mințile să se intre intr-o stare de fixare, de rigiditate. Pentru angajații plictisiți, vigilența ridicată impusă de locurile de muncă de astăzi este un efort chinuitor. După cum explică un studiu, “este puțin probabil ca activitățile pozitive să iasă din starea pasivă sau din cea de excitare scăzută”.
Deci depinde de noi să găsim modalități de a ne schimba zilele și de a ne pune creierul la treaba. Iată cinci:
1. Învățarea
Un studiu a rezumat că învățarea este atât opusul, cât și antidotul plictiselii. Învățând ceva nou la locul de muncă este ideal, dar dacă acest lucru nu este posibil, există alte momente ale zilei: hobiuri, sau sa citesti despre un subiect nou etc.
2. Nu vă răzbunați
Un alt studiu a constatat că indignarea elevilor de liceu față de educația lor inadecvată a crescut, la fel și plictiseala lor. Elevii au simțit că “acțiunea onorabilă ca răspuns la un curriculum inadecvat a fost să se dezangajeze de la sarcini și să renunțe la productivitate”. Acest lucru nu le-a fost nici pe departe de ajutor.
3. Caută-ți provocarea adecvată
Plictiseala nu este indusa doar cand esti slab stimulat. De asemenea, ea poate fi cauzată de prea multă provocare. Cu toate acestea, suma corectă de provocare poate diminua plictiseala. Provocarea optimă, ar reprezenta un echilibru gasit intre – ceva destul de greu pentru a fi stimulator, dar nu atât de greu încât să fie imposibil de realizat – si poate stimula sentimentele de competență și de stăpânire. Un studiu recent a constatat că pana și gândirea la o provocare poate “conduce o crestere a excitației, prin cresterea interesului, a angajamentului și a entuziasmului”.
4. Faceți lucrurile diferit față de până acum
Dacă au posibilitatea, șobolanii vor alege de fiecare dată noi rute pentru a-si procura alimentele. Deși oamenii sunt creaturi care tind sa-si formeze obiceiuri, totusi avem nevoie să explorăm și mai puțin familiarul.
Încercați să faceți aceleași lucruri vechi, dar intr-o forma diferita. Dacă managerii dvs. se plâng că încălcați status quo-ul, aceasta ar putea fi o oportunitate de a le spune că doriți să vă schimbați lista de sarcini zilnică.
5. Discutați cu oamenii
Când suntem plictisiti, pierdem din perspectiva fizică și emoțională. Studentii lui Hebb, s-au plans ca dupa experiment au pierdut din capacitatea de a percepe corespunzator perspectivele „mare” si „larg”.
O modalitate de a recâștiga perspectiva este să vă bazați pe repere, ca oamenii apropiati în care aveți încredere spunându-vă că v-ați pierdut mintea. Plictiseala poate face lucruri ciudate oamenilor și este important să aveți o bază pentru a vă filtra experiențele.
